Păcat, substantiv neutru Sinonime:
vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.
Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime:
abject, afurisit, culpabil, infam, josnic, mârșav, mizer, necăjit, necinstit, nemântuit, nemernic, nenorocit, netrebnic, nevoiaș, nevrednic, prăpădit, sărac, sărman, stricat, ticălos, vinovat.
Păcătoşenie, substantiv
Sinonime:
mizerie, nemernicie, păcătoşie, stare de decădere, ticăloșie, (învechit) păcătuinţă.
Păcătoșie, substantiv
Sinonime:
păcătoșenie, (învechit) păcătuință.
Păcătui, verb Sinonime:
a greşi, a se abate, a călca normele.
Păcătuinţă, substantiv (învechit)
Sinonime:
păcătoşenie, păcătoşie.
Păcătuire, substantiv
Sinonime:
adulter, păcat, sacrilegiu.
Păcătuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
păcătos.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Becisnic (becisnică), adjectiv Sinonime:
bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.
Ciumat (ciumată), adjectiv Sinonime:
bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.
Cusur, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.
Defect, substantiv neutru Sinonime:
lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune. Defect, adjectiv
Sinonime:
defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime:
carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.
Drac, substantiv masculin
Sinonime:
diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.
Eres, substantiv neutru
Sinonime:
prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege. Fărădelege, adjectiv
Sinonime:
abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.
Greş, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Lichea, substantiv feminin
Sinonime:
cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Meteahnă, substantiv feminin Sinonime:
defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.
Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.
Mișel (mișea), adjectiv Sinonime:
ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.
Mizerabil (mizerabilă), adjectiv Sinonime:
ticălos, abject, nemernic, păcătos; (figurat) aspru, rău; neîngrijit, lamentabil, jalnic.
Mântui, verb
Sinonime:
a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) isprăvi, a (se) izbăvi, a (se) limpezi, a (se) purifica, a (se) răscumpăra, a (se) salva, a (se) sfârși, a (se) tămădui, a (se) termina, a (se) vindeca, a apăra, a disculpa, a emancipa, a epuiza, a fini, a ierta de păcate, a ispăși, a încheia, a justifica, a libera, a răpune, a scăpa, a scuza, a se lecui, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) spăla, (învechit și popular) a se cortorosi, (învechit) a (se) dezvinovăți, (învechit) a (se) litrosi, (învechit) a (se) măntui, (învechit) a (se) scoate, (învechit) a (se) scumpăra, (învechit) a (se) scura, (învechit) a (se) spăsi, (învechit) a (se) spogreși, (învechit) a isțeli, (învechit, impropriu) a se izbândi.
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.
Nemulțumire, substantiv feminin
Sinonime:
belea, bucluc, contrarietate, dandana, decepție, frustrare, frustrație, inconvenient, ingratitudine, insatisfacție, iritare, iritație, încurcătură, întristare, mâhnire, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, neplăcere, nerecunoștință, nesatisfacție, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (Banat, Maramureș și Bucovina) bedă, (învechit și popular) poznă, (învechit și popular) răutate, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) nagodă, (învechit și regional) scârbă, (învechit) neodihnă, (învechit) neodihnire, (învechit) nesosință, (învechit) nevoință, (învechit) paraponiseală, (învechit) patimă, (învechit) pricinuire, (învechit) satara, (învechit) stenahorie, (învechit, regional și familiar) parapon, (Moldova) chichion, (Oltenia și Banat) cotoarbă, (Oltenia, Banat și Transilvania) dabilă, (popular) alagea, (popular) daraveră, (popular) păcat, (popular) ponos, (popular) potcă, (popular) poticală, (popular) zăduf, (prin Moldova) bacală, (regional) dănănaie, (regional) încurcală, (regional) năzbâcă, (regional) năzdrăvănie, (regional) nemulțămire, (regional) păcostenie, (regional) șugă, (regional) șugubină, (regional) toroapă, (Transilvania) bai.
Netrebnic (netrebnică), adjectiv Sinonime:
ticălos, nemernic, neisprăvit, mizerabil, păcătos, josnic, mişel, infam; nefolositor, inutil.
Parşiv (parșivă), adjectiv Sinonime:
şiret, şmecher, diabolic; mârşav, ticălos, nemernic, păcătos; dezgustător, respingător.
Păgân (păgână), adjectiv
Sinonime:
ateu, crud, cumplit, eretic, idolatru, (învechit) idoloslugaş, idoloslujebnic, liber-cugetător, mahomedan, musulman, necredincios, nemilos, neomenos, păcătos, păgânesc, pătimaş, politeist, proclet, rău, sălbatic, schismatic, turc, turcesc, viclean, vitreg, (învechit şi regional) pogan, (învechit) agarean, (învechit) agarinesc.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.
Spurca, verb Sinonime:
a murdări, a mânji, a degrada, a păta, a terfeli; (figurat) a profana, a pângări, a necinsti, a păcătui.
Şugubină, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
păcat, nelegiuire, crimă, ocară, infamie.
Ticălos (ticăloasă), adjectiv Sinonime:
nemernic, păcătos, afurisit, nevrednic, rău, abject, mizerabil, detestabil, mişel, josnic, mârşav, netrebnic, infam, necinstit; sărman, nenorocit, năpăstuit, prăpădit, necăjit.
Vină, substantiv feminin Sinonime:
greşală, eroare, păcat, vinovăţie; (juridic) infracţiune, delict, crimă.
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.
Săblaznă (săblazne), substantiv feminin
Sinonime:
greșeală, păcat; scandal, zarvă; poluție, masturbare.
Săblăznitor (săblăznitoare), adjectiv
Sinonime:
păcătos, scandalizator.
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.
Rătăceală (rătăceli), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, rătăcire, vină, vinovăție.
Absolvi, verb
Sinonime:
(a termina o formă de învățământ) a isprăvi, a sfârși; (a scuti pe un acuzat de pedeapsă) a cruța, a ierta; (termen religios) a elibera de păcate, a ierta, a milui.
Curvi, verb
Sinonime:
a curvări, a fornica, a păcătui, a se prostitua, a trăi în desfrâu, (învechit) a preacurvi, (popular) a curvăsări.
Curvie, substantiv
Sinonime:
adulter, desfrâu, incest, împreunare trupească, păcat trupesc, prostituţie, viață desfrânată, viață destrăbălată, (popular) curvăsărie.
Pecabil, adjectiv
Sinonime:
păcătos, (figurat) defectuos, (figurat) prost.
Madea, substantiv
Sinonime:
afacere, bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficienţă, dijmă, fel, gen, imperfecţiune, impozit, insuficienţă, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, (figurat) om fără caracter, (figurat) om neserios, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.
Nedesăvârşire, substantiv
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Graţiere, substantiv
Sinonime:
iertare a unui păcat, (învechit) graţie.
Săblăzni, verb
Sinonime:
a (se) abate de la calea morală, a (se) necăji, a cădea în ispită, a greşi, a nu recunoaște ca atare, a păcătui; a ejacula, a avea poluție.
Aghiuță, substantiv
Sinonime:
belzebut, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, demon, diavol, drac, ducă-se-pe-pustii, idol, împelițatul, încornoratul, mititelul, naiba, năpustul, necuratul, nefârtatul, nepriitorul, nevoia, nichipercea, pârdalnicul, pârlea, procletul, pustiul, sarsailă, satană, săcretul, scaraoțchi, sotea, spurc, spurcat, șeitan, șotcă, tartor, tichiuţă, ucigan, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, vicleanul, (eufemistic) păcatul, (învechit și regional) mamon, (învechit) împiedicătorul, (Moldova și Bucovina) benga, (popular și familiar) michiduță, (popular) faraon, (prin Bucovina) carcandilă, (prin Bucovina) șlactrafu, (prin Moldova și Bucovina) pocnetul, (prin Moldova) scaloi, (prin Oltenia) sarsan, (regional) hâdache, (Transilvania și Moldova) mutul, (Transilvania, Banat și Maramureș) bedă.
Păgânesc, adjectiv
Sinonime:
păgân, turc, turcesc, (figurat) barbar, (figurat) crud, (popular) păcătos, (prin extensiune) ticălos.
Păgâni, verb
Sinonime:
a (se) converti la păgânism, a (se) păgâniza, a (se) turci, a deveni ateu, a deveni păgân, a păcătui, a se înrăi, (popular) a deveni câinos la inimă.
Venial, adjectiv
Sinonime:
(despre păcate, greșeli) amnistiabil, care se poate ierta, fără gravitate, insignifiant, pardonabil, remisibil, scuzabil, ușor.
Absoluție, substantiv
Sinonime:
(biserica catolică) absoluțiune, iertarea păcatelor, remisiune.
Incest, substantiv
Sinonime:
crimă, legătură sexuală interzisă (între rude apropiate), păcat, (învechit) amestecăciune de sânge.
Cotolnicit, adjectiv (regional)
Sinonime:
căzut în păcate grele, păcătuit, (regional) catolnicit.
Cotolnici, verb (regional)
Sinonime:
a cădea în păcate grele, a păcătui, (regional) a catolnici.
Scăldușă, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, baie, cadă, ciupă, îmbăiere, scăldătoare, scăldușcă, spălare, vas; (figurat; învechit) curățire de păcate.
Insuficienţă, substantiv
Sinonime:
carență, cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, racilă, sărăcie, scădere, slăbiciune, tară, viciu, (învechit) greșeală, (învechit) lichea, (învechit) neajungere, (învechit) nedesăvârșire, (învechit) răutate, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea, (regional) teahnă.
Înălbi, verb
Sinonime:
a (se) albi, a decolora, a deveni (mai) alb, a părea alb, a vopsi în alb, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) purifica de păcate, (învechit) a nălbi, (popular) a (se) farda, (rar) a încărunți, (regional) a (se) bili.
Înălbire, substantiv
Sinonime:
albire, decolorare, fardare, înălbit, încărunțire, (figurat) curățare, (figurat) purificare (de păcate), (popular) albeală, (popular) înălbeală, (popular) vopsire în alb.
Pânganie, substantiv (regional)
Sinonime:
păcătos, (variantă) pângarie.
Greșire, substantiv
Sinonime:
confundare, încurcare, înșelare, păcătuire.
Greșitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
delincvent, păcătos, vinovat.
Preagreși, verb (învechit)
Sinonime:
a comite o greșeală gravă, a păcătui.
Nevolnici, verb (învechit)
Sinonime:
a asupri, a greși (fără voie), a păcătui.
Lunecare, substantiv
Sinonime:
alunecare, cădere, (învechit) lunecătură, (învechit) lurecare, (învechit; la figurat) păcat, (învechit; la figurat) seducere, (regional) lunicare.
Parşivenie, substantiv (popular)
Sinonime:
abjecție, dezmăț, fărădelege, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, nerușinare, netrebnicie, păcătoșie, ticăloșie, (rar) murdărie.
Răscumpărabil, adjectiv
Sinonime:
răscumpărător, (despre păcate) expiabil.
Ispășire, substantiv
Sinonime:
expiație, expiere, iertare de păcate, mântuire, (învechit) expiare, (învechit) ispașă, (învechit) ispășenie, (învechit) spăsire.
Greașnic, substantiv (învechit)
Sinonime:
păcătos.
Păgânicios, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
păcătos.
Păgânicioasă, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
păcătoasă.
Păgânăție, substantiv (învechit)
Sinonime:
greșeală gravă, infamie, mârșăvie, mișelie, păcat, păgânătate, păgânism, ticăloșie.
Nepăcătuit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fără păcat, imaculat.
Lunecător, adjectiv
Sinonime:
alunecător, (regional) lunicător; (învechit și figurat) păcătos, (învechit) păcătuitor.
Mizer, adjectiv
Sinonime:
biet, calic, de plâns, deplorabil, jalnic, lamentabil, mizerabil, necăjit, nenorocit, nevoiaș, păcătos, prăpădit, sărac, sărăcăcios, sărman, (rar) meschin.
Fărălegiuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fără de lege, nelegiuit, păcătos.
Nepocăit, adjectiv
Sinonime:
impenitent, (învechit) păcătos.
Pângăriciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
păcat, (învechit) păngăriciune, (popular) spurcăciune, (regional) pângăritură.