Obligant, adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, îndatoritor.
Obliganță, substantiv
Sinonime:
amabilitate, bunăvoință.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Gratitudine, substantiv feminin
Sinonime:
datorie morală, obliganță, recunoştinţă.
Injonctiv, adjectiv
Sinonime:
imperativ, obligant, poruncitor.
Serviabilitate, substantiv
Sinonime:
amabilitate, bunăvoinţă, civilitate, complăcere, complezenţă, disponibilitate, gentilețe, obliganță, priinţă.
Bonomie, substantiv
Sinonime:
afabilitate, amabilitate, amenitate, bunătate, candoare, cordialitate, familiaritate, gentilețe, ingenuitate, inocență, obliganță, simplicitate.
Oficios, adjectiv
Sinonime:
îndatoritor, neoficial, obligant, semioficial, serviabil.
Preveniență, substantiv (învechit)
Sinonime:
amabilitate, atenție, atențiune, complezență, gentilețe, obliganță.