Lega, verb Sinonime:
a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.
Legal (legală), adjectiv
Sinonime:
admis, conform legii, drept, edictal, îngăduit, legiuit, normal, permis.
Legalemente, adverb (învechit)
Sinonime:
legalmente.
Legalism, substantiv
Sinonime:
legalitate, formalism, juridism.
Legalist, substantiv
Sinonime:
formalist, rigorist.
Legalitate, substantiv
Sinonime:
legalism, legitimitate, putere, valabilitate, valoare, (învechit) tărie.
Legaliza, verb Sinonime:
a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a certifica.
Legalizăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
legalizare, (învechit) legalizație.
Legalizare, substantiv
Sinonime:
autentificare, confirmare, consfințire, întărire, legiferare, oficializare, reglementare, titularizare, (învechit) legiuire.
Legalizat, adjectiv
Sinonime:
autentificat, consfințit, întărit, oficializat, (învechit și regional) autenticat.
Legalizație, substantiv (învechit)
Sinonime:
legalizare, (variantă) legalizațiune, (variantă) legalizăciune.
Legalizațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
legalizare, (învechit) legalizație.
Legalmente, adverb
Sinonime:
legal, (învechit) judecătorește, (învechit) pravilnicește.
Legalminte, adverb (învechit)
Sinonime:
legalmente.
Legalnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
legal. Legalnic, substantiv
Sinonime:
legist.
Legământ, substantiv neutru Sinonime:
obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.
Legăna, verb Sinonime:
a se balansa, a se clătina, a oscila; (reflexiv) a se amăgi, a se lăsa dus.
Legănare, substantiv
Sinonime:
balansare, bălăbănire, clătinare, legănătură.
Legănaş, substantiv
Sinonime:
(popular) legănel, legănuţ.
Legănat (legănată), adjectiv Sinonime:
tărăgănat, lent.
Legănător, adjectiv
Sinonime:
adormitor, clătinător, odihnitor, (figurat) liniștitor.
Legănătură, substantiv
Sinonime:
legănare.
Legănel, substantiv
Sinonime:
leagăn, legănaș, legănior, legănuș, legănuț.
Legănuţ, substantiv
Sinonime:
legănaș, legănel, legănior, legănuș.
Legare, substantiv
Sinonime:
acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.
Legat (legată), adjectiv Sinonime:
angajat, obligat, îndatorat; zdravăn, vânjos, voinic, spătos, solid; închegat, consistent, întărit, îngroşat.
Legaţie, substantiv feminin Sinonime:
reprezentanţă, oficiu diplomatic.
Legațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
legație.
Legato, adverb (muzică) Sinonime:
continuu.
Legătoare, substantiv
Sinonime:
bandaj, basma, cravată, faşă, fular, legătură, pansament, tifon.
Legătorie, substantiv
Sinonime:
cartonaj, scorţitorie, (Transilvania) compactorie.
Legătui, verb (popular)
Sinonime:
a (se) angaja, a (se) îndatora, a (se) lega, a (se) obliga, a cădea de acord, a se compromite, a se fixa, a se încheia, a se înțelege, a se stabili (pace), a se uni, (învechit) a legădui.
Legătuială, substantiv (popular)
Sinonime:
acord, alianță, angajament, condiție, înțelegere, învoială, obligație, pact, (variantă) legădueală.
Legătuință, substantiv
Sinonime:
angajament, angajare, învoială, laț, legătură, obligație, pact, tratat, unire.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Legăturică, substantiv
Sinonime:
bocceluţă, legătură (mică), legăturiță.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Alia, verb Sinonime:
a se uni, a se întovărăşi, a se solidariza; a împreuna, a amesteca (prin topire), a pune la un loc, a fuziona, a (se) lega.
Ataşa, verb Sinonime:
a alătura, a anexa, a alipi, a adăuga, a lega, a lipi, a adera, a agrafa, a asocia, a cupla, a înlănțui, a fixa.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Atârna, verb Sinonime:
a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.
Balans, substantiv neutru Sinonime:
balansare, oscilare, legănare, pendulare, oscilaţie, fluctuație; ruliu, tangaj.
Bală, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
balaur, dihanie, fiară, lighioană, monstru, vietate; (figurat; despre femeie) desfrânată, scroafă. Bală, substantiv (învechit)
Sinonime:
balot, legătură, pachet, (variantă) bal. Bălă, substantiv (regional)
Sinonime:
iubită, lele, țărancă.
Balot, substantiv neutru Sinonime:
pachet, bagaj; boccea, legătură.
Bandaj, substantiv neutru Sinonime:
bandă, faşă, pansament, fâşie, legătură, atelă.
Bandaja, verb Sinonime:
a pansa, a lega.
Banderolă, substantiv feminin Sinonime:
fâşie, bandă, legătură.
Bascula, verb Sinonime:
a (se) balansa, a oscila, a (se) legăna, a pendula; a deversa, a revărsa, a vărsa. Basculă, substantiv
Sinonime:
decimal, zecimal, (Transilvania) cântar, (Transilvania şi Banat) majă.
Bălăbăneală, adjectiv Sinonime:
legănare, balansare, pendulare, clătinare, oscilare, bălăngăială, bălăngăneală, bălălăială, bănănăială.
Bănănăi, verb
Sinonime:
a se bălăbăni, a se clătina, a se legăna, a se mișca într-o parte și într-alta, a umbla șovăind.
Bâţâi, verb Sinonime:
a da din mâini şi din picioare, a se agita, a se legăna, a se mișca de colo-colo, a umbla de colo-colo.
Boboti, verb (regional)
Sinonime:
a (se) face flacără, a arde (trosnind), a dudui, a pâlpâi, a se congestiona, a se inflama, a se irita, a se obrinti, a se tumefia, (despre apă) a se umfla, (despre grâu) a lega, (figurat) a se înfuria.
Boccea, substantiv feminin (popular) Sinonime:
pachet, bagaj, greutate, legătură.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Branşament, substantiv neutru Sinonime:
racordare, legătură, conectare, contact, unire, joncțiune, cuplare.
Broşa, verb Sinonime:
a lega, a cartona, a compacta; a lipi la un loc. Broșă, substantiv
Sinonime:
broșetă, tijă; bijuterie; agrafă.
Cartona, verb
Sinonime:
a broșa, a lega, (învechit) a mucăvi, (rar) a scorți, (Transilvania) a compacta.
Cetlui, verb (popular) Sinonime:
a lega strâns, a imobiliza.
Cimenta, verb Sinonime:
a lega, a consolida, a întări, a face solid.
Clăti, verb Sinonime:
a clătina, a mişca, a legăna, a urni, a pune în mişcare, a clinti, a zgudui, a cutremura, a zdruncina; a limpezi rufele.
Clătina, verb Sinonime:
a clăti, a mişca, a legăna, a face să oscileze; a şovăi, a se împletici, a se împiedica.
Coardă, substantiv feminin
Sinonime:
strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.
Codi, verb
Sinonime:
a da înapoi, a ezita, a pregeta, a se coi, a se feri, a se îndoi, a sta la îndoială, a șovăi, (figurat) a oscila, (învechit și figurat) a se atârna, (învechit și figurat) a se cumpăni, (învechit și figurat) a se legăna, (învechit și popular) a lenevi, (învechit și popular) a pierde vremea, (învechit) a lipsi, (învechit) a se cruța, (Moldova) a se cioșmoli, (prin Oltenia) a se scârciumi, (regional) a se îngăima, (regional) a se nedumeri, (regional) a tântăvi.
Coerent (coerentă), adjectiv Sinonime:
logic, închegat, legat, desluşit, inteligibil, ordonat.
Coeziune, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) legătură, unitate, solidaritate, interdependenţă.
Combina, verb
Sinonime:
a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Compacta, verb
Sinonime:
a lega cărţi, a broşa, a cartona; a tasa.
Comunicare, substantiv feminin Sinonime:
ştire, înștiințare, veste, comunicat; relaţie; legătură; conferinţă, comunicare, relatare.
Comunicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
adresă, anunț, aviz, comunicare, comunicat, contact, corespondență, difuziune, informație, legătură, mesaj, raport, relaţie, știre, (comunicații de masă) mass-media, (învechit) comunicațiune.
Conecta, verb Sinonime:
a face legătura, a lega, a racorda, a branşa.
Conexa, verb Sinonime:
a uni, a reuni, a grupa, a alătura, a face legătura.
Conexiune, substantiv feminin
Sinonime:
legătură, relaţie, raport, conexitate; (conexiune inversă) feedback, retroacţiune, aferentaţie inversă; conectare.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Contact, substantiv neutru
Sinonime:
atingere, contingenţă, familiaritate, intimitate, joncțiune, legătură, raport, relaţie, tangență.
Contingenţă, substantiv feminin Sinonime:
atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură. Contingenta, verb
Sinonime:
a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.
Copertă, substantiv feminin
Sinonime:
scoarţă, înveliş, învelitoare, (învechit şi regional) tartaj, (regional) tablă; plic. Coperta, verb
Sinonime:
a înzestra cu copertă, a lega.
Corelaţie, substantiv feminin
Sinonime:
afinitate, concordanță, conexiune, corespondență, dependență (reciprocă), interdependență, înlănțuire, legătură, raport, reciprocitate, relaţie, sincronism, (învechit) corelațiune, (livresc) consecuție, (rar) conexitate.
Cumpăni, verb Sinonime:
a cântări, a echilibra; a se clătina, a se legăna, a-şi găsi echilibrul; (figurat) a chibzui, a judeca, a analiza, a socoti; (figurat) a şovăi, a oscila, a ezita.
Cupla, verb Sinonime:
a uni, a lega, a ataşa; a face legătura.
Curmat (curmată), adjectiv Sinonime:
legat, strâns, strangulat; oprit, întrerupt, suprimat.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Decreta, verb
Sinonime:
a ordona, a dispune, a decide, a hotărî, (învechit) a lega, a proclama.
Disparat (disparată), adjectiv
Sinonime:
răzleţ, desperecheat, izolat, descompletat, stingher, lipsit de legătură, lipsit de armonie, lipsit de simetrie.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Doică, substantiv feminin
Sinonime:
bonă, dădacă, guvernantă, îngrijitoare de copii, nursă, (învechit) daică, (învechit) legănătoare, (învechit) nutrice, (Moldova şi Bucovina) mancă; (termen de politețe) lele, țață.
Ezita, verb
Sinonime:
a sta la îndoială, a şovăi, a se codi, a pregeta, a fi nehotărât, (învechit şi regional) a se îndoi, (regional) a se îngăima, a se nedumeri, a se tântăvi, (Moldova) a se cioşmoli, (prin Oltenia) a se scârciumi, (învechit) a se cruţa, a lipsi, (figurat) a oscila, (învechit, figurat) a se atârna, a se cumpăni, a se legăna, a aștepta, a șovăi, a tergiversa, a tărăgăna.
Făgădui, verb
Sinonime:
a promite, a se angaja, a se obliga, a se lega, a adăposti, a găzdui, a jura, a primi.
Făgăduială, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit și regional) juruită, (învechit) făgădueală, (învechit) promitere, (învechit) sfătuit, (Moldova) juruință, (regional) făgadă, (Transilvania) făgădaș, (turcism învechit) bacalâm.
Flirta, verb
Sinonime:
a avea o legătură de dragoste ușoară și nestatornică, a cocheta, a fi în flirt, a susține o conversație ușuratică.
Flutura, verb
Sinonime:
a (se) mişca, a se legăna în vânt; a scutura, a agita, a clătina, a fâlfâi, (învechit şi regional) a pălăi, a pălălăi, (regional) a mătăhăi, a mătălăi.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Împiedica, verb Sinonime:
a se poticni, a se izbi; a opri, a îngrădi, a bara; (figurat) a lega, a priponi.
Închega, verb Sinonime:
a se întări, a se solidifica, a se coagula; a se uni, a se cimenta, a se împreuna, a se lega, a se consolida; a se înfiinţa, a se forma, a se contura, a se ivi, a se înjgheba, a se naște, a se întrupa.
Încinge, verb Sinonime:
a se înfierbânta, a se sufoca, a se încălzi; a se strica, a se altera; a se lega, a se înfăşura, a se strânge, a se înconjura.
Îngroșa, verb
Sinonime:
a crește, a prinde consistență, a scădea, a se dezvolta, a se închega, a se îndesi, a se înmulți, a se învârtoșa, a se lega, a se mări, a se umfla, a spori, (figurat) a sublinia o idee, (învechit și popular) a însărcina, (învechit) a se grăbi, (variantă) a (se) îngroși.
Înlănţui, verb Sinonime:
a pune în lanţuri, a încătuşa, a lega; a subjuga, a fermeca, a captiva.
Înnădit (înnădită), adjectiv Sinonime:
înnodat, sudat, cusut, împreunat, legat.
Înnoda, verb Sinonime:
a împreuna, a înnădi, a uni, a înjgheba, a lega.
Întări, verb Sinonime:
a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Joncţiune, substantiv feminin Sinonime:
legătură, împreunare, unire, racord, contact.
Jura, verb Sinonime:
a se lega, a face legământ, a se jurui.
Jurământ, substantiv neutru Sinonime:
legământ, juruinţă, obligaţie.
Juruinţă, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduință, jurământ, legământ, promisiune, vorbă.
Juvăţ, substantiv neutru Sinonime:
ştreang, lanţ, legătură; (figurat) obligaţie.
Legitim (legitimă), adjectiv Sinonime:
legal, just, drept, echitabil, îndreptăţit.
Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime:
dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.
Licit (licită), adjectiv
Sinonime:
admis, autorizat, îngăduit, legal, legitim, permis, regulat, tolerat.
Lipi, verb Sinonime:
a fixa (la ceva), a lega, a suda; a se ataşa, a se alipi, a se aciua, a se oploşi, a se alătura, a se adăposti, a se ralia.
Lipitură, substantiv feminin Sinonime:
sudură, legătură, fixare.
Maldăr, substantiv neutru
Sinonime:
braţ de (ceva), buchet, cantitate mare, grămadă, legătură, mănunchi, morman, snop, teanc.
Mănunchi, substantiv neutru Sinonime:
snop, buchet, legătură, maldăr.
Misiune, substantiv feminin
Sinonime:
ambasadă, apostolat, comisie, datorie, delegaţie, deputațiune, deputăție, evanghelizare, expediție, funcție, împuternicire, însărcinare, legaţie, mandat, menire, post, reprezentanță diplomatică, rol, rost, sacerdoțiu, sarcină, solie, vocație, (învechit) misie.
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.
Obloji, verb
Sinonime:
a bandaja, a îngriji, a fomenta, a lega, a pansa, a pune comprese, a purta de grijă, a trata; a (se) acoperi, a (se) îmbodoli, a (se) îmbrobodi, a (se) încotoşmăna, a (se) înfofoli, a (se) înveli, a se îmbrăca gros; (variantă) a îmbloji.
Oficial (oficială), adjectiv Sinonime:
legal, legiuit; oficios.
Ondula, verb Sinonime:
a undui, a legăna, a şerpui; a bucla, a încreţi, a coafa.
Oscila, verb Sinonime:
a (se) legăna, a (se) balansa, a fi instabil, a sta în cumpănă; (figurat) a şovăi, a ezita, a fluctua.
Paria, substantiv masculin
Sinonime:
(om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat. Paria, verb
Sinonime:
a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.
Pariu, substantiv neutru
Sinonime:
joc, legământ, prinsoare, provocare, rămăşag, rămăşeală, rămăşiţă, risc, (învechit şi popular) rămas, (regional) rămaş.
Pendula, verb
Sinonime:
a (se) legăna, a oscila, a (se) balansa.
Pendulă, substantiv feminin
Sinonime:
ceas de perete, ceasornic, orologiu, pendul, (învechit, în Moldova) ornic.
Permis, substantiv neutru
Sinonime:
acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac. Permis, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.
Prieteşug, substantiv neutru (învechit și popular)
Sinonime:
amiciție, dragoste, iubire, legătură, prietenie.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Prinzătoare, substantiv
feminin Sinonime:
capcană, cursă, laţ, legătoare.
Priponi, verb Sinonime:
a lega, a imobiliza, a fixa, a înţepeni.
Racord, substantiv neutru Sinonime:
legătură, contact, branşament, joncţiune, împreunare, înnăditură; holendru.
Racorda, verb Sinonime:
a face contact, a lega, a împreuna, a face joncţiune, a înnădi, a branşa.
Raport, substantiv neutru Sinonime:
dare de seamă, relatare, expunere, înfăţişare; expozeu; relaţie, legătură, contact.
Referitor, adverb Sinonime:
privitor, privind, în ceea ce priveşte, în legătură cu, în privinţa.
Regularitate, substantiv feminin
Sinonime:
legalitate, proporție, proporționalitate, ritm egal, ritmicitate, simetrie, uniformitate, (filozofie) lege, (învechit) regulatețe.
Relaţie, substantiv feminin Sinonime:
legătură, raport; informaţie, relatare.
Remorca, verb Sinonime:
a ataşa, (figurat) a lega, a duce cu sine. Remorcă, substantiv
Sinonime:
caravană, rulotă, semiremorcă, trailer; cablu, cordaj, funie, odgon.
Reprezentant (reprezentantă), substantiv masculin şi feminin
Sinonime:
agent, ales, ambasador, avocat, brocăr, comis-voiajor, consul, corespondent, curtier, delegat, deputat, diplomat, emisar, eșantion, exemplar, exemplu, exponent, intermediar, împuternicit, înalt funcționar, înfățișător, însărcinat, legat, mandatar, mediator, mesager, ministru, misionar, model, negociator, nunțiu, parlamentar, persona grata, plasator, plenipotențiar, purtător de cuvânt, reprezentator, rezident, senator, sindic, sol, specimen, trimis, voiajor, (figurat) interpret, (învechit) ispravnic, (învechit) mandator, (învechit) misit, (învechit) reprezentante, (învechit) rugător, (învechit) solitor.
Snop, substantiv masculin Sinonime:
fascicul, mănunchi, legătură.
