Guvern, substantiv
Sinonime:
administrație, cabinet, conducere, consiliu de miniştri, putere, regim, stăpânire.
Guverna, verb Sinonime:
a conduce, a administra, a stăpâni, a îndruma, a orienta, a organiza.
Guvernabil, adjectiv
Sinonime:
disciplinat, docil, maleabil, maniabil, suplu, ușor de condus, ușor de guvernat.
Guvernământ, substantiv
Sinonime:
administrație, autoritate, cabinet, comandament, guvernare, intendență, putere, regim, stat.
Guvernamental, adjectiv
Sinonime:
cârmuitor, conducător, executiv, ministerial, oficial.
Guvernant, substantiv masculin Sinonime:
conducător.
Guvernantă, substantiv feminin Sinonime:
bonă, educatoare, îngrijitoare.
Guvernare, substantiv
Sinonime:
administrare, cârmuire, chivernisire, conducere, diriguire, domnie, guvernământ, ocârmuire, purtare, purtat, regim, stăpânie, stăpânire, vlădicie, (figurat) cârmă, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală.
Guvernator, substantiv
Sinonime:
administrator, cârmuitor, conducător, eparh, vicar, (turcism învechit) zabet.
Guvernor, substantiv (desuet)
Sinonime:
educator, maestru, meditator, pedagog, preceptor, (învechit) guvernant.
Guvernorat, substantiv
Sinonime:
circumscripție, regiune, subdiviziune, teritoriu.
Autoritate, substantiv feminin Sinonime:
prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.
Cabinet, substantiv neutru Sinonime:
odaie, încăpere, birou, laborator, salon; guvern, consiliu de miniştri.
Cameristă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
bonă, fată în casă, guvernantă, servantă, servitoare, subretă.
Cârmă, substantiv feminin
Sinonime:
pârghie; (figurat) cârmuire, conducere, diriguire, domnie, guvernare, putere, stăpânire.
Cârmui, verb
Sinonime:
a domni, a conduce, a guverna, a administra, a călăuzi; a cârmi, a coti, a vira.
Comandant, substantiv masculin
Sinonime:
amiral, arhistrateg, bimbașă, burgrav, cap, căpetenie, conducător, general, guvernator, mai-mare, pilot, polemarh, șef, ștab, (învechit și regional) tist, (învechit) arhistratig, (învechit) călăuz, (învechit) căpitan, (învechit) comandir, (învechit) comândant, (învechit) nacealnic, (învechit) navarh, (învechit) povățuitor, (învechit) proprietar, (învechit) tocmitor, (învechit) vârhovnic, (învechit) voievod, (latinism învechit) prepozit, (Transilvania) birău, (Grecia antică) taxiarh.
Conducător, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer. Conducător, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental, hegemon.
Conduce, verb
Sinonime:
a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime:
sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.
Dirigui, verb (învechit)
Sinonime:
a cârmui, a conduce, a dirija, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit și popular) a oblădui; (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povățui.
Doică, substantiv feminin
Sinonime:
bonă, dădacă, guvernantă, îngrijitoare de copii, nursă, (învechit) daică, (învechit) legănătoare, (învechit) nutrice, (Moldova şi Bucovina) mancă; (termen de politețe) lele, țață.
Domni, verb
Sinonime:
a stăpâni, a fi domn, a conduce, a cârmui, a dirigui, a guverna, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui.
Domnie, substantiv feminin
Sinonime:
dominaţie, stăpânire, putere, domnire, cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă; (figurat) coroană, scaun, sceptru, tron; mărie.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Gestiune, substantiv feminin
Sinonime:
administrare, autogestionare, autogestiune, conducere, direcționare, geranță, gerare, gestionare, guvernare, intendență, îngrijire, management, manutanță, prezidență, regie.
Ierarh, substantiv masculin
Sinonime:
(biserică) arhiepiscop, arhiereu, arhipăstor, conducător bisericesc, episcop, guvernant, mitropolit, patriarh, (învechit) ierarș, (învechit) sfetitel.
Madamă, substantiv feminin
Sinonime:
cocotă, curvă, doamnă, duducă, femeie căsătorită, femeie de serviciu, femeie de stradă, guvernantă, îngrijitoare, jupâneasă, menajeră, nevastă, prostituată, slujnică, soție, supraveghetoare (într-un hotel), șvester, târfă, (variantă) madam.
Oblădui, verb (popular)
Sinonime:
a administra, a apăra, a cârmui, a conduce, a dirigui, a dirija, a domni, a feri, a gospodări, a guverna, a lua sub ocrotire, a ocroti, a păzi, a proteja, a se afla la domnie, a stăpâni, a supraveghea.
Ocârmui, verb Sinonime:
a cârmui, a conduce, a guverna, a administra.
Palatin, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
guvernator.
Premier, substantiv masculin Sinonime:
prim-ministru, şeful guvernului.
Prezida, verb
Sinonime:
a administra, a comanda, a conduce, a dirija, a fi în frunte, a guverna, a oficia, a pontifica, a trona, (învechit) a preşedea, (învechit) a prezidui.
Profesor, substantiv masculin
Sinonime:
asistent, cadru didactic, conferențiar, dascăl, decan, doctor, educator, guvernor, institutor, instructor, îndrumător, învăţător, lector, mandarin, meditator, mentor, pedagog, preceptor, preparator, repetitor, substitut, suplinitor, universitar, (depreciativ) belfer, (familiar) prof, (livresc) magistru.
Regenţă, substantiv feminin Sinonime:
locotenență. Regenta, verb
Sinonime:
a conduce, a dirija, a domina, a guverna, a tiraniza.
Regim, substantiv neutru Sinonime:
mod de viaţă, fel, sistem, orânduire, mediu; organizare, formă de guvernământ; raport gramatical, relaţie; dietă.
Remania, verb
Sinonime:
a ameliora, a corecta, a îmbunătăți, a modifica, a rectifica, a reface, a reforma, a reînnoi, a remedia, a repara, a restructura, a retușa, a revizui, a schimba (compoziția unui guvern), a transforma.
Satrap, substantiv masculin
Sinonime:
guvernator, proconsul, senior; (figurat) autocrat, despot, dictator, führer, monarh, potentat, tiran.
Stăpâni, verb Sinonime:
a poseda, a deţine, a avea; a cunoaşte, a şti; a se reţine, a se înfrâna, a se domina; a potoli, a tempera, a calma, a domoli; a struni; a domni, a guverna, a conduce.
Trona, verb Sinonime:
a domni, a guverna, a conduce, a stăpâni.
Zabet, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
guvernator, administrator, autoritate, stăpânire.
Cancelar, substantiv
Sinonime:
(variante învechite) canțelar, canțălar; (în Germania și Austria) șeful guvernului; (titlu acordat în politică sau justiție) consul, gardă.
Chivernisire, substantiv
Sinonime:
îmbogăţire; administrare, administraţie, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, gospodărire, guvernare, stăpânire.
Cârmuitor, substantiv
Sinonime:
conducător, domnitor, guvernator, guvernant. Cârmuitor, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental.
Comandat, adjectiv
Sinonime:
cerut, decretat, regizat, impus, guvernat, ordonat, prescris; condus, dirijat, telecomandat.
Conducere, substantiv
Sinonime:
cârmuire, diriguire, domnie, guvernare, stăpânire, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă, putere, administraţie, comandă, prezidare, dirijare, direcţie, şefie, staff, îndrumare, însoţire.
Stăpânire, substantiv
Sinonime:
posedare, proprietate, posesiune; cârmuire, guvern, autoritate; ocupaţie, dominaţie; cunoaştere; abținere, cumpăt, reținere; influenţă, înrâurire, putere, stat, ţară.
Dădacă, substantiv
Sinonime:
bonă, doică, guvernantă, nursă, (Moldova și Bucovina) mancă.
Disciplinat, adjectiv
Sinonime:
docil, guvernabil, ordonat, regulat.
Eparh, substantiv
Sinonime:
bei, episcop, guvernator, legat, prefect, proconsul, vicar.
Proconsul, substantiv
Sinonime:
(învechit) antipat, eparh, guvernator, legat, vicar.
Vicar, substantiv
Sinonime:
abate, capelan, cler, dalai-lama, druid, episcop, guvernator, mag, marabut, pastor, prelat, preot, reverend.
Executiv, substantiv
Sinonime:
guvern, consiliu de miniştri, minister, putere.
Executiv (executivă), adjectiv
Sinonime:
guvernamental, ministerial.
Prefect, substantiv
Sinonime:
căpetenie, comandant, guvernator, inspector, prefector, (învechit) ispravnic, (învechit, în Transilvania) fişpan.
Stăpânie, substantiv
Sinonime:
autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Subretă, substantiv
Sinonime:
bonă, cameristă, guvernantă, servantă, servitoare, suivantă.
Oblastie, substantiv
Sinonime:
administrație, guvern, guvernare, provincie, regiune (stăpânită), ţinut, zonă.
Navigabil, adjectiv
Sinonime:
dirijabil, guvernabil, pasabil, (învechit) pluteţ, plutibil, plutitor.
Absolutism, substantiv
Sinonime:
autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, ceauşism, cezarism, despotism, dictatură, fascism, guvernământ despotic, hitlerism, monocrație, nazism, omnipotență, stalinism, tiranie, totalitarism, (învechit) samoderjavie.
Valiu, substantiv
Sinonime:
(Imperiul Otoman) guvernator, prefect; (variante) valesi, vali, valis.
Şvester, substantiv
Sinonime:
guvernantă.
Oblăduire, substantiv
Sinonime:
administrare, administrație, apărare, autoritate, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, egidă, ferire, gospodărire, guvernare, ocârmuire, ocrotire, păzire, protecție, protejare, regim, sprijin, stăpânire.
Oblăduitor, substantiv
Sinonime:
administrator, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, guvernator, monarh, ocrotitor, protector, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.
Cezarism, substantiv
Sinonime:
absolutism, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, despotism, despoție, dictatură, guvernământ despotic, militarism, monocrație, omnipotență, tiranie, totalitarism.
Despune, verb
Sinonime:
(învechit) a cârmui, a conduce, a domina, a guverna.
Ocârmuire, substantiv
Sinonime:
(învechit) administrare, administrație, administrațiune, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, gospodărire, guvern, guvernare, stăpânire.
Rector, substantiv
Sinonime:
administrator, arhimandrit, conducător, director, diriguitor, gerant, guvernator, provizor, regizor, vicar.
Marchion, substantiv
Sinonime:
(învechit) aristocrat, gentilom, guvernator, lord, marchiz, margraf, nobil, senior.
Prezident, substantiv
Sinonime:
administrator, conducător, decan, director, guvernator, magistrat, monarh, preşedinte, provizor, șef de stat, șef, (învechit) dirigent, (învechit) monarc, (învechit) regizor.
Prezidenţă, substantiv
Sinonime:
administrație, autoritate, comandament, consiliu, direcție, guvern, guvernământ, magistratură, management, preşedinţie, prezidenție, prezidiu, prezidium, regie, tutelă.
Politician, substantiv
Sinonime:
demagog, deputat, electoralist, guvernant, ministru, om de stat, om politic, persoană publică, politic, politicard, senator.
Zabit, substantiv
Sinonime:
(învechit) comandant, guvernator, militar, pretor, suprefect, șef, (variantă) zabet.
Responsabil, adjectiv
Sinonime:
condamnabil, culpabil, instigator, punisabil, răspunzător, reprehensibil; conștiincios, cumpănit, echilibrat, muncitor, ponderat, serios. Responsabil, substantiv
Sinonime:
administrator, animator, autor, boss, cadru, comandant, creator, decident, director, fidejusor, garant, gestionar, guvernant, instigator, împuternicit, lider, manager, mandatar, patron, promotor, reprezentant, stăpân, suflet, superior, șef, tutore, (învechit) dirigent.
Gestiona, verb
Sinonime:
a administra, a autogestiona, a avea în gestiune, a conduce, a controla, a deține o gestiune, a gera, a guverna, a prezida, a stăpâni.
Self-government, substantiv
Sinonime:
(anglicism) autoadministrare, autodeterminare, autonomie, guvern autonom.
Nomarh, substantiv
Sinonime:
(antichitate) conducător, guvernator, responsabil.
Nomă, substantiv
Sinonime:
(medicină) stomatită, ulcer; (Egiptul antic și în Grecia actuală) circumscripție, diviziune administrativă, guvernământ, prefectură.
Tetă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
guvernantă, mătușă, șvester, tanti.
Richiab, substantiv (învechit)
Sinonime:
rechiab, rechiptar, richiap, suită, (figurat; Turcia) guvern.
Nursă, substantiv (învechit)
Sinonime:
bonă, dădacă, doică, guvernantă; infirmieră, soră.
Vătăși, verb (învechit)
Sinonime:
a administra, a chivernisi, a conduce, a dirija, a fi vătaf, a guverna, a îngriji, a stăpâni, (variantă) a vătăji.
Stratocrație, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere militară, guvernământ militar.
Etnarh, substantiv
Sinonime:
(antichitate) comandant, guvernator.
Prepozit, substantiv
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, guvernator, mai-mare, preot de rang înalt, prezident, superior, șef.
Nazâr, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrator, căpetenie, comandant, guvernator, inspector, intendent, înalt funcționar, pârcălab, supraveghetor, șef, vătaf, (variantă) nazir.
Poliarh, substantiv (învechit)
Sinonime:
decemvir, duumvir, guvernator, oligarh, pentarh, suveran, tetrarh, triumvir.
Marchiz, substantiv
Sinonime:
guvernator, margraf, pârcălab, senior, (învechit) marchion.
Constituționalism, substantiv
Sinonime:
guvernare constituțională, regim constituțional.
Isprăvnici, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) face prefect, a administra, a autoriza, a cârmui, a conduce, a delega, a deveni ispravnic, a gospodări, a guverna, a împuternici, a îndeplini, a învesti, a termina.
Proveditor, substantiv (învechit)
Sinonime:
(Republica Venețiană) comandant, guvernator, ofiţer civil.
Nemțoaică, substantiv
Sinonime:
dădacă, germană, germancă, guvernantă; (botanică) călțunaș, condurul-doamnei, toporaș, violetă, viorea.
Nabab, substantiv
Sinonime:
bogat, miliardar, milionar, multimiliardar, multimilionar, plutocrat; demnitar, guvernator, prinț, satrap.
Doge, substantiv
Sinonime:
duce, guvernator, prim-magistrat, (învechit) doagea, (învechit) doj, (învechit) dojie.
Obedient, adjectiv
Sinonime:
ascultător, bun, compliant, cuminte, disciplinat, docil, guvernabil, maniabil, plecat, supus.
Muhafiz, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
comandant, guvernator.
Minister, substantiv
Sinonime:
cabinet, consiliu de miniștri, departament, executiv, funcțiune, guvern, ministeriat, ministru, oficiu, sacerdoțiu, (învechit) portofel, (livresc) portofoliu; (minister public) acuzator, magistratură, parchet, procuror.
Ministerial, adjectiv
Sinonime:
departamental, executiv, guvernamental, oficial.
Chivernisitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrator, agonisitor, aprovizionator, cârmuitor, conducător, guvernator, (învechit) aprovizionar, (variantă) chiviruisitoriu.
Chiverni, verb
Sinonime:
a (se) chivernisi; (regional) a conduce, a guverna.
Șerif, substantiv
Sinonime:
(în Anglia și în Statele Unite) judecător, justițiar, ofițer, polițist; (ţările islamice) guvernator, principe, prinț, suveran, șef.
Prim-ministru, substantiv
Sinonime:
(politică) cancelar, premier, șef de guvern.
Otcârmui, verb (învechit)
Sinonime:
a administra, a cârmui, a conduce, a guverna, (învechit) a ocârmui.
Otcârmuire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cârmire, conducere, guvernare, organ de conducere, (învechit) ocârmuire.
Otcârmuit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
administrat, cârmuit, condus, guvernat, (învechit) ocârmuit.
Otcârmuitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
cârmaci, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, guvernator, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (învechit) ispravnic, (învechit) ocârmuitor, (învechit) ocârmuitoriu, (învechit) otcârmuitoriu.
Isprăvnicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrare, administrație, cârmuire, conducere, epitropie, gospodărire, guvernare, prefectură, tutelă, (învechit) buciuc, (învechit) bunciuc, (învechit) isprăvnicat, (învechit) stărostie.
Isprăvnicat, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
cârmuire, guvernare, prefectură, (învechit) isprăvnicie.
Schivernisi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a administra, a căpătui, a cârmui, a chivernisi, a conduce, a guverna, a înstări, a stăpâni, a-și purta de grijă, (regional) a chiverni.
Administrativ, adjectiv
Sinonime:
guvernamental, managerial, oficial. Administrativ, substantiv neutru
Sinonime:
gospodărie.
Povățuit, adjectiv (popular)
Sinonime:
călăuzit, îndrumat, sfătuit; (învechit) condus, dăscălit, guvernat, hotărât, impus, indicat, inițiat, învățat, ordonat.