Grai
Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  
 
Grăime
Grăime, substantiv (învechit)
Sinonime: greime.  
 
Grăire
Grăire, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: vorbă, cuvânt, zisă, zicere, spusă.  
 
Grăitor
Grăitor, substantiv
Sinonime: peţitor, (regional) vornicel.  
 
Grăitor (grăitoare)
Grăitor (grăitoare), adjectiv
Sinonime: convingător, elocvent, concludent.  
 
Grăitorit
Grăitorit, substantiv (regional)
Sinonime: (rar) pețit.  
 
Grăiuț
Grăiuț, substantiv
Sinonime: grai (plăcut).  
 

Amuţi
Amuţi, verb
Sinonime: a tăcea (deodată), a-și pierde graiul, a deveni mut(ă).  
 
Cuvânt
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  
 
Cuvânta
Cuvânta, verb
Sinonime: a vorbi, a grăi, a zice, a spune; a ţine un discurs, a conferenţia, a expune.  
 
Cuvântare
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime: alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.  
 
Dialect
Dialect, substantiv neutru
Sinonime: limbă, vorbire; (regional) grai; (livresc) idiom; argou, jargon, slang.  
 
Elocvent (elocventă)
Elocvent (elocventă), adjectiv
Sinonime: grăitor, convingător, concludent, demonstrativ, expresiv, ilustrativ, sugestiv, (învechit) limbut, slovesnic.  
 
Expresiv (expresivă)
Expresiv (expresivă), adjectiv
Sinonime: plastic, sugestiv, elocvent, grăitor, evocator, evocativ, nuanţat, pitoresc, pregnant, semnificativ, viu, (figurat) colorat.  
 
Glas
Glas, substantiv neutru
Sinonime: canon, cânt, ciripit, cuvânt, ghiers, grai, gură, ştire, termen, ton, veste, voce, vorbă, (învechit) rost, (livresc) verb, (popular) limbă, (regional) boace.  
 
Glăsui
Glăsui, verb (popular)
Sinonime: a boci, a căina, a cânta, a exprima, a executa, a grăi, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.  
 
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
 
Idiom
Idiom, substantiv masculin
Sinonime: grai, dialect, vorbire, limbă.  
 
Învoi
Învoi, verb
Sinonime: a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.  
 
Limbă
Limbă, substantiv feminin
Sinonime: limbaj, vorbire, cuvânt, verb; grai, glas; (învechit) informaţie, relaţie, veste, ştire; (învechit) popor, neam, naţiune.  
 
Pilduitor (pilduitoare)
Pilduitor (pilduitoare), adjectiv
Sinonime: exemplar; grăitor, elocvent, ilustrativ.  
 
Pronunţa
Pronunţa, verb
Sinonime: a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.  
 
Reprezentativ (reprezentativă)
Reprezentativ (reprezentativă), adjectiv
Sinonime: alegoric, caracteristic, clasic, emblematic, expresiv, grăitor, ilustrativ, intelectual, parlamentar, semnificativ, simbolic, specific, tipic, (livresc) exponenţial.  
 
Semnificativ (semnificativă)
Semnificativ (semnificativă), adjectiv
Sinonime: expresiv, sugestiv, grăitor; însemnat, important, valoros, de preţ.  
 
Simptomatic (simptomatică)
Simptomatic (simptomatică), adjectiv
Sinonime: accidental, caracteristic, incidental, indicativ, întâmplător, ocazional, revelator, semnificativ, sporadic, tipic, (figurat) grăitor.  
 
Spune
Spune, verb
Sinonime: a zice, a vorbi, a se exprima, a grăi, a rosti, a declara, a comunica, a se adresa, a glăsui, a relata, a povesti, a istorisi, a nara, a expune, a evoca; (figurat, popular) a cânta, a recita; a explica, a lămuri, a clarifica, a limpezi; a mărturisi, a destăinui, a dezvălui, a da pe faţă, a divulga.  
 
Temeinic (temeinică)
Temeinic (temeinică), adjectiv
Sinonime: adânc, amănunțit, capital, chibzuit, concludent, considerabil, consistent, convingător, crucial, cumpănit, decisiv, deosebit, edificator, elocvent, esențial, fundamental, fundamentat, gândit, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, intens, îndreptățit, însemnat, întemeiat, judicios, just, justificat, legitim, logic, mare, matur, motivat, notabil, organic, pilduitor, prețios, priceput, primordial, probant, profund, puternic, radical, remarcabil, rezistent, sârguincios, serios, sigur, socotit, solid, stăruitor, structural, substanțial, tare, trainic, valoros, vital, vorbitor, (figurat) binecuvântat, (figurat) pătrunzător, (figurat) sănătos, (învechit) înduplecător, (învechit) temeielnic, (învechit) temelnic, (livresc) îndrituit.  
 
Verbal (verbală)
Verbal (verbală), adjectiv
Sinonime: oral, spus, prin viu grai.  
 
Vorbă
Vorbă, substantiv feminin
Sinonime: cuvânt, grai, vocabulă; convorbire, conversaţie, discuţie, taifas; promisiune, făgăduinţă; zvon, veste, ştire, informaţie; zicală, zicătoare; proverb, expresie; înţelegere, învoială, târguială, acord, tocmeală.  
 
Vorbi
Vorbi, verb
Sinonime: a spune, a zice, a grăi, a cuvânta, a discuta; (reflexiv) a se sfătui, a se înţelege, a se învoi.  
 
Edificator (edificatoare)
Edificator (edificatoare), adjectiv
Sinonime: clarificator, concludent, convingător, decisiv, edifiant, elocvent, exemplar, explicativ, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, lămuritor, pilduitor, probant, puternic, serios, solid, tare, temeinic, vorbitor, (învechit) înduplecător.  
 
Sugestiv (sugestivă)
Sugestiv (sugestivă), adjectiv
Sinonime: sugerativ, evocator, expresiv, provocant; grăitor; simpatetic.  
 
Convingător
Convingător, adjectiv
Sinonime: concludent, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător.  
 
Excavator
Excavator, substantiv
Sinonime: autoexcavator, escavator, buldozer, graifăr.  
 
Verb
Verb, substantiv
Sinonime: categorie gramaticală, cuvânt, glas, grai, gură, limbaj, locuțiune, parolă, sintagmă, termen, voce, vorbă.  
 
Boace
Boace, substantiv
Sinonime: (regional) cuvânt, glas, grai, gură, termen, voce, vorbă.  
 
Milogit (milogită)
Milogit (milogită), adjectiv
Sinonime: (rar; despre voce, grai) plângăreț, plângător.  
 
Grițar
Grițar, substantiv (învechit)
Sinonime: bănuț, crăițar, creițar, crițar, crucer, gologan, grăiță.  
 
Deciziv
Deciziv, adjectiv
Sinonime: adânc, capital, cardinal, concludent, considerabil, convingător, crucial, decisiv, determinant, edificator, elocvent, esențial, fundamental, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, irefutabil, însemnat, major, nodal, organic, pilduitor, primordial, probant, profund, puternic, radical, serios, solid, structural, substanțial, tare, temeinic, vital, vorbitor, (figurat) strivitor, (figurat) zdrobitor, (franțuzism învechit) ponderos, (învechit) decizător, (învechit) înduplecător.  
 
Supranumi
Supranumi, verb
Sinonime: a boteza, a califica, a chema, a denumi, a intitula, a înzestra cu un supranume, a numi, a porecli, a spune, a zice, (învechit și regional) a număra, (învechit) a grăi, (învechit) a nomina, (învechit) a numeni, (învechit) a titlui.  
 
Vorbitor
Vorbitor, adjectiv
Sinonime: comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu.

Vorbitor, substantiv
Sinonime: alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.  
 
Avorbi
Avorbi, verb (Transilvania)
Sinonime: a grăi.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar