Gătej, substantiv neutru Sinonime:
vreasc, lemn.
Gătejel, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) pitulice.
Gătejișor, substantiv (popular)
Sinonime:
gătejel.
Clenci, substantiv
Sinonime:
cârlig; (figurat) motiv, pricină, cauză; (figurat) tâlc, înţeles, semnificaţie, sens, dedesubt; clanţă, gătej, ivăr, încuietoare; măsea; surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Surcea, substantiv feminin Sinonime:
aşchie, vreasc, gătej.
Vreasc, substantiv neutru Sinonime:
creangă, ramură uscată, gătej.
Hăbădic, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Târş, substantiv
Sinonime:
brad roşu, gătej, măturoi, molid, surcea, surcică, târn, uscătură. Tars, substantiv
Sinonime:
(anatomie) metatars.
Rancotă, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Sfărgaci, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Rascotă, substantiv
Sinonime:
gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Pănţăruş, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) pitulice, (regional) gătejel; (botanică) ochiul-boului.
Cocârtiță, substantiv (regional)
Sinonime:
jintiță, (regional) gătejele, (variantă) cocârță.