Disc (discuri), substantiv neutru
Sinonime:
cerc, placă circulară, roată; album, CD, LP; (informatică) dischetă, disc dur; taler, (învechit) taier; (biologie) (disc embrionar) bănuţ, (prin Moldova) ban.
Discalifica, verb
Sinonime:
a descalifica.
Discalificare, substantiv
Sinonime:
descalificare.
Discarnat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
descărnat.
Discentric, adjectiv
Sinonime:
deplasat (de la centru).
Discepol, substantiv (învechit)
Sinonime:
discipol, elev, învățăcel, ucenic, (învechit) disciplu, (învechit) discipul, (învechit) disțipol, (învechit) disțipul, (livresc) cirac.
Discerna, verb
Sinonime:
a discerne.
Discernabil, adjectiv
Sinonime:
aparent, audibil, discernibil, identificabil, perceptibil.
Discernământ, substantiv
Sinonime:
circumspecție, clarviziune, comprehensiune, intelecție, judecată, perspicacitate, rațiune, sagacitate.
Discernament, substantiv (învechit)
Sinonime:
discernământ.
Discerne, verb
Sinonime:
a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.
Discernemânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
discernământ.
Discernere, substantiv
Sinonime:
distingere, judecare limpede.
Dischezie, substantiv
Sinonime:
defecație dificilă.
Dischinezie, substantiv
Sinonime:
(medicină) apraxie, distonie, paralizie incompletă.
Disciclic, adjectiv
Sinonime:
aciclic, aperiodic, neperiodic.
Disciform, adjectiv
Sinonime:
(în formă de disc) discoid, discoidal.
Discifra, verb (învechit)
Sinonime:
a descifra.
Disciplină, substantiv feminin
Sinonime:
ordine, supunere, ascultare, conformare, regulă, rânduială; branşă, ştiinţă, obiect.
Disciplinat, adjectiv
Sinonime:
docil, guvernabil, ordonat, regulat.
Discipol, substantiv masculin
Sinonime:
adept, catehumen, condiscipol, învăţăcel, elev, ucenic, novice, (livresc) cirac, (învechit) şcolar, panegirist, partizan, zelator; (livresc) acolit.
Discipolat, substantiv
Sinonime:
formare, inițiere, instrucție, pregătire, ucenicie, (învechit) introducție.
Discipul, substantiv
Sinonime:
discipol.
Discoid, adjectiv
Sinonime:
disciform, discoidal, pinacoid.
Discoidal, adjectiv
Sinonime:
disciform, discoid.
Discolie, substantiv (învechit)
Sinonime:
dificultate.
Discolios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dificil, greu de mulțumit, nemulțumit, (variantă) discol, (variantă) duscol.
Disconfort, substantiv
Sinonime:
inconfort, lipsă de confort; stare de nesiguranță, stare de insatisfacție.
Discont, substantiv
Sinonime:
discount, rabat, remiză, scont, (variantă) discomt, (variantă) disconto.
Discontare, substantiv
Sinonime:
cont, situație de venituri și cheltuieli, socoteală.
Discontinua, verb
Sinonime:
(ieşit din uz) a întrerupe.
Discontinuare, substantiv
Sinonime:
(ieşit din uz) întrerupere.
Discontinuist, adjectiv
Sinonime:
(livresc) discontinuu.
Discontinuitate, substantiv
Sinonime:
lipsă de continuitate, intermitenţă, întrerupere, sporadicitate, suspensie.
Discontinuu (discontinuă), adjectiv
Sinonime:
cu întreruperi, cuantificat, discret, episodic, inegal, intermitent, iregular, întrerupt, larvat, lipsit de continuitate, necontinuu, sacadat, sincopat, sporadic, variabil.
Discord, substantiv
Sinonime:
dezacord, discordie, disensie, disensiune.
Discord (discordă), adjectiv
Sinonime:
dezacordat, discordat, lipsit de armonie, neacordat, nearmonios.
Discorda, verb
Sinonime:
a fi în discordanță, a nu concorda, a nu se potrivi; a se dezacorda, a distona; a relaxa, a destinde.
Discordant (discordantă), adjectiv Sinonime:
nepotrivit, distonant, nearmonios, strident.
Discordanţă, substantiv
Sinonime:
distonanță, dezacord, lipsă de armonie, nepotrivire.
Discordare, substantiv
Sinonime:
neconcordanță, nepotrivire; (muzică) dezacordare.
Discordat, adjectiv
Sinonime:
destins, relaxat, slăbit, neîntins, neîncordat; (muzică) dezacordat, (rar) destrunat, neacordat; (figurat) indispus, posomorât.
Discordie, substantiv feminin Sinonime:
neînţelegere, dezbinare, disensiune, dezacord, ceartă, vrajbă, zâzanie, dihonie.
Discorie, substantiv
Sinonime:
(medicină) microcorie.
Discotecă (discoteci), substantiv feminin
Sinonime:
cabaret, club, dancing.
Discount, substantiv
Sinonime:
deducere, deducție, rabat (comercial), reducere (de preț), reducție, remiză, risturnă.
Discrasie, substantiv
Sinonime:
discrazie.
Discrazie, substantiv
Sinonime:
(medicină) constituție (organică) dificilă, temperament rău.
Discrazit, substantiv
Sinonime:
(chimie) antimoniură de argint, (variantă) discrasit.
Discreciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
discreție, (învechit) discrețiune.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Bănuţ (bănuţi), substantiv masculin
Sinonime:
ban, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse, parai, bănişor; disc embrionar; (botanică) părăluţă, (regional la plural) bănuţei, (la plural) bănuţele, bumbuşor, butculiţă, fruşiţă, mărgărită, păscuţă, (la plural) rotoţele, scânteioară, scânteiuţă, floare-frumoasă, (la plural) floricele-frumoase.
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Bucluc, substantiv neutru Sinonime:
neajuns, belea, încurcătură, necaz, daraveră, dandana, dănănaie; ceartă, conflict, neînţelegere, discordie, dispută, dezacord.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Catalog, substantiv neutru
Sinonime:
afiș-catalog, album-catalog, bibliografie, caiet, caiet-catalog, catalog-album, catastif, codice, colecție, condică, director, discografie, filmografie, fişier, folder, ghid, index, inventar, listă, nomenclator, nomenclatură, registru, repertoriu, tabel, tablou.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Cerne, verb Sinonime:
a alege, a discerne, a despărţi, a elimina; a ploua mărunt, a bura, a burniţa, a ţârâi.
Chibzui, verb
Sinonime:
a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.
Chibzuit (chibzuită), adjectiv Sinonime:
cumpănit, socotit, moderat, echilibrat; judecat, discutat, dezbătut, plănuit.
Cirac, substantiv masculin
Sinonime:
adept, client, discipol, elev, favorit, învățăcel, neam, om de încredere, partizan, protejat, rubedenie, servitor, slugă, ucenic; (învechit) cerac, (învechit) cirâc, (învechit) cireac.
Cârcotă, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, conflict, ceartă, gâlceavă, sfadă, animozitate, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, învrăjbire, litigiu, vrajbă, zâzanie.
Colocviu, substantiv neutru Sinonime:
convorbire, discuţie, întrevedere, schimb de opinii.
Comenta, verb Sinonime:
a discuta, a interpreta, a face observaţii, a adnota.
Compromite, verb Sinonime:
a (se) face de râs, a discredita, a dezonora; a primejdui, a distruge, a ameninţa.
Confidenţial (confidenţială), adjectiv
Sinonime:
discret, intim, limitat, particular, restrâns, secret, tainic, (învechit) particularnic.
Controversă, substantiv feminin
Sinonime:
altercație, contestație, diferend, discuție, dispută, provocare, polemică, contradicţie, litigiu, (popular) sfadă.
Conversa, verb Sinonime:
a discuta, a convorbi, a se întreţine; a dialoga.
Conversaţie, substantiv feminin Sinonime:
convorbire, discuţie, dialog.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Cură, substantiv feminin Sinonime:
tratament, îngrijire, dietă. Cura, verb
Sinonime:
a apăra, a căuta, a curăţa, a defrişa, a despăduri, a dezghioca, a dezvinovăţi, a disculpa, a distruge, a îngriji, a justifica, a nimici, a potopi, a prăpădi, a scuza, a sfărâma, a trata, a zdrobi, a zvânta.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Cuvânta, verb Sinonime:
a vorbi, a grăi, a zice, a spune; a ţine un discurs, a conferenţia, a expune.
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime:
alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.
Defavoare, substantiv feminin
Sinonime:
dezavantaj, discredit, dizgrație, neajuns, neșansă, pagubă; (variante) defavor, desfavoare, desfavor, disfavoare.
Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime:
atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.
Demonetiza, verb Sinonime:
a se devaloriza, a se deprecia, a se banaliza, a se discredita.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Deschilini, verb (regional)
Sinonime:
a deosebi, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, a distinge.
Descânta, verb
Sinonime:
a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.
Dezbatere, substantiv feminin
Sinonime:
discuţie, examinare, cercetare, analiză, discutare, tratare, chibzuire, deliberare, (livresc) pertractare.
Dezvinovăţi, verb
Sinonime:
a (se) disculpa, a (se) scuza, a (se) justifica, a (se) apăra, a se dezincrimina, (rar) a (se) dezvinui, (învechit şi regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăţi, a (se) mântui.
Dezvinui, verb
Sinonime:
a (se) dezvinovăţi, a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza.
Dialog, substantiv neutru
Sinonime:
convorbire, colocviu, discuţie, interviu, schimb de vorbe, taifas.
Dihonie, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, ceartă, zâzanie, discordie, animozitate, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, duşmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, ostilitate, pornire, ură, vrajbă.
Disocia, verb
Sinonime:
a distinge, a discerne, a deosebi; a despărţi, a separa, a desprinde, a disjunge.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.
Duşmănie, substantiv feminin
Sinonime:
ură, vrăjmăşie, ostilitate, animozitate, discordie, învrăjbire, pornire, vrajbă, zâzanie, (livresc) inimiciţie, (învechit şi popular) price, (popular şi familiar) dihonie, (popular) pică, (învechit şi regional) ceartă, pizmă, pizmuire, scârbă, (Moldova) poxie, (învechit) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urâciune, vrăjbie, (latinism) rancoare.
Elev (elevă), substantiv masculin și feminin
Sinonime:
apranti, discipol, începător, învăţăcel, licean, novice, școlar, ucenic, (învechit) colegian, (învechit) gimnazier, (învechit) gimnazist, (învechit) liceist, (învechit) scolastic, (învechit) student.
Episodic (episodică), adjectiv
Sinonime:
accidental, de episod, disciclic, discontinuu, eratic, incidental, intermitent, întâmplător, neesențial, pasager, sacadat, secundar, sporadic, trecător, (variantă) (rar) epizodic.
Explica, verb
Sinonime:
a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.
Fidel (fidelă), adjectiv
Sinonime:
adept, adorator, creștin, statornic, devotat, credincios, discipol, fervent, practicant, prozelit; constant, corect, onest, cinstit, just, loial, sincer; literal, exact, precis, sigur, neîndoielnic, veritabil; nestrămutat, (livresc) leal, (regional) slugarnic, (învechit) smerit.
Forma, verb
Sinonime:
(rar) a prezenta, a alcătui, a antrena, a civiliza, a concepe, a confecţiona, a constitui, a crea, a cultiva, a disciplina, a educa, a elabora, a elucubra, a exersa, a fabrica, a face, a fasona, a fi, a habitua, a imagina, a însemna, a întocmi, a lua fiinţă, a lua naştere, a modela, a mula, a perfecționa, a pregăti, a reprezenta, a sculpta, a se naşte, a se produce. Formă, substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) relief, aspect, calapod, calup, chip, configuraţie, contur, expresie, fel, figură, forţă, înfăţişare, mod, modalitate, model, siluetă, tipar, variantă; (lingvistică) (formă hipercorectă) hipercorectitudine, hiperurbanism; brutărie.
Frazeologie, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, bla-bla, discurs, flecăreală, pălăvrăgeală, terminologie, verbiaj, vorbărie multă.
Fricţiune, substantiv feminin
Sinonime:
frecare, frecătură, frecție, fricție, masaj; (la plural) certuri, dezacord, diferend, discordanță, disensiune, divergenţă, neînţelegere, ostilitate.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Gratuit (gratuită), adjectiv
Sinonime:
absurd, arbitrar, benevol, dat pe nimic, dezinteresat, discreționar, donat, fără plată, fără temei, fără un scop practic, gratis, hazardat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, iraţional, liber, nefolositor, neîntemeiat, nejustificat, nesusţinut, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.
Harţă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, arţag, bătaie, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, harţ, harţag, încăierare, învrăjbire, litigiu, luptă, neînţelegere, război, vrajbă, zâzanie. Hartă, substantiv
Sinonime:
atlas, fotohartă, georamă, mapamond, plan, planiglob, planisferă, (învechit) document, (învechit) mapă.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Huli, verb (popular)
Sinonime:
a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Incert (incertă), adjectiv
Sinonime:
confuz, cu semn de întrebare, discutabil, dubios, echivoc, improbabil, indecis, îndoielnic, nesigur, problematic, schimbător, tulbure, vacilant, (figurat) nebulos, (rar) îndoios.
Inimiciţie, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Intermitenţă, substantiv feminin
Sinonime:
discontinuitate, întrerupere, pauză, ritm neregulat, lipsă de continuitate; (locuţiune) (cu intermitență) în mod intermitent.
Începător (începătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
elev, novice, discipol, învăţăcel; iniţiator, pionier, înaintaş, premergător.
Îndoielnic (îndoielnică), adjectiv
Sinonime:
aleatoriu, ambiguu, apocrif, discutabil, nesigur, dubios, echivoc, ezitant, hazardat, indecis; interlop, suspect, necurat.
Întreţine, verb Sinonime:
a alimenta, a hrăni; a păstra, a conserva, a îngriji, a finanța, a menține; a purta o discuție, a dialoga.
Învăţăcel, substantiv masculin Sinonime:
şcolar, elev; discipol, ucenic.
Judicios (judicioasă), adjectiv Sinonime:
bine gândit, chibzuit, potrivit, cu bun simţ, cu discernământ, just.
Justifica, verb Sinonime:
a îndreptăţi, a motiva; a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii, a explica.
Justificare, substantiv feminin Sinonime:
îndreptăţire, motivare; dezvinovăţire, explicare, disculpare, dovedire; motiv, temei, raţiune.
Lacună, substantiv feminin Sinonime:
gol, lipsă, vid; întrerupere, discontinuitate, spărtură.
Logos, substantiv neutru Sinonime:
cuvântare, discurs, cuvânt, expunere.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Mântui, verb
Sinonime:
a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) isprăvi, a (se) izbăvi, a (se) limpezi, a (se) purifica, a (se) răscumpăra, a (se) salva, a (se) sfârși, a (se) tămădui, a (se) termina, a (se) vindeca, a apăra, a disculpa, a emancipa, a epuiza, a fini, a ierta de păcate, a ispăși, a încheia, a justifica, a libera, a răpune, a scăpa, a scuza, a se lecui, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) spăla, (învechit și popular) a se cortorosi, (învechit) a (se) dezvinovăți, (învechit) a (se) litrosi, (învechit) a (se) măntui, (învechit) a (se) scoate, (învechit) a (se) scumpăra, (învechit) a (se) scura, (învechit) a (se) spăsi, (învechit) a (se) spogreși, (învechit) a isțeli, (învechit, impropriu) a se izbândi.
Negocia, verb Sinonime:
a trata, a discuta.
Neînţelegere, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, lipsă de bunăvoință, lipsă de înțelegere, litigiu, vrajbă, zâzanie, (Bucovina și Transilvania) șcort, (figurat) ciocnire, (grecism învechit) filonichie, (învechit și popular) price, (învechit și popular) pricină, (învechit și popular) sfadă, (învechit și regional) pricaz, (învechit și regional) scârbă, (învechit și regional) toi, (învechit) dezunire, (învechit) gâlcevire, (învechit) împoncișare, (învechit) județ, (învechit) neașezare, (învechit) neunire, (învechit) pâră, (învechit) pricinuire, (învechit) pricire, (învechit) prigoană, (învechit) prigonire, (învechit) zavistie, (învechit) zurbavă, (livresc, figurat) fricțiune, (Moldova și Transilvania) poară, (popular și familiar) cârcotă, (popular și familiar) dihonie, (popular și familiar) râcă, (popular) harță, (regional) bucluc, (regional) hâră, (regional) poancă, (regional) sfădălie, (regional) zoală.
Neregularitate, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, accident, anomalie, asimetrie, deviație, deviere, discontinuitate, disimetrie, eroare, ilegalitate, inegalitate, iregularitate, ondulație, sinuozitate.
Neregulat (neregulată), adjectiv
Sinonime:
accidentat, anomal, anormal, asimetric, deviat, dezordonat, diform, discontinuu, disimetric, eratic, heteroclit, inegal, instabil, intermitent, iregular, învălurat, neomogen, nesimetric, nestabil, neuniform, sacadat, schimbător, sincopat, variabil, (învechit și regional) săpat, (învechit) necanonisit.
Obiect, substantiv neutru Sinonime:
lucru; materie, domeniu, disciplină; scop, ţintă, obiectiv, ţel; (gramatică) complement.
Ordine, substantiv feminin Sinonime:
rânduială, disciplină, regulă; orânduire, dispoziţie, înşiruire, orânduială.
Orânduială, substantiv feminin Sinonime:
rânduială, ordine, disciplină, orânduire; hotărâre, dispoziţie, ordin.
Pălăvrăgeală, substantiv feminin
Sinonime:
bârfă, cleveteală, discuție fără rost, discuție lipsită de importanță, flecăreală, limbuţie, logoree, pălăvrăgit, sporovăială, taifas, trăncăneală, vorbărie, (variantă) palavrageală.
Parlamenta, verb
Sinonime:
a argumenta, a controversa, a convorbi, a delibera, a dezbate, a discuta, a negocia, a trata.
Parolă, substantiv feminin Sinonime:
convenţie, secret; cuvânt, vorbă; şuetă, conversaţie, cozerie, discuţie, taifas, taclale.
Partizan, substantiv masculin Sinonime:
adept, discipol, susţinător, apărător, luptător.
Patos, substantiv neutru
Sinonime:
afectare, animozitate, ardoare, artificialitate, avânt, căutare, ciudă, discordie, dușmănie, elan, emfază, entuziasm, exagerare, gelozie, grandilocvență, invidie, înflăcărare, înfocare, însufleţire, învrăjbire, manierism, necaz, ostilitate, pasiune, patimă, pică, pizmă, pornire, prețiozitate, ranchiună, retorism, sentiment, simțire, ură, vervă, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
Peroraţie, substantiv feminin Sinonime:
retorică, discurs, parlamentație.
Pertractare, substantiv feminin Sinonime:
dezbateri, tratative, discuţii.
Placă, substantiv feminin
Sinonime:
contraplacaj, disc, tăbliţă.
Pledoarie, substantiv feminin Sinonime:
apărare, apologie, discurs, cuvântare.
Poezie, substantiv feminin
Sinonime:
acrostih, aubadă, baladă, bucolică, cantată, cantilenă, canțonă, canțonetă, catren, centon, colind, colindă, cuplet, dialog, discord, distih, doină, doinișoară, doiniță, eglogă, elegie, epigramă, epistolă, epitaf, epodă, epopee, fabliau, fabulă, farmec, fascinaţie, fatrasie, frumuseţe, gazel, giostră, glosă, haikai, heroidă, himeneu, iamb, idilă, imn, impromptu, încântare, lai, legendă, lied, lirică, lirism, macaronadă, madrigal, magie, meditație, monostrofă, nom, nomă, odă, odeletă, palinodie, pantum, pastel, pastorală, pasturelă, poem, poetică, poezioară, priapeu, psalm, rapsodie, romanță, rondeau, rondel, rubaiat, satiră, sextină, sirventă, sonet, stanță, stihomitie, strofă, tautogramă, tenson, terțet, terțină, tetrastih, triolet, versificație, vilanelă, virelai, vrajă, (depreciativ) poezea, (la plural) stihuri, (la plural) versuri, (la vechii greci și romani) ditiramb, (livresc) epitalam, (livresc) epos, (livresc) muză, (Moldova şi Transilvania) verș.
Povesti, verb Sinonime:
a istorisi, a nara, a expune, a înfăţişa; (regional) a sta de vorbă, a discuta, a sta de poveşti, a pălăvrăgi.
Precuvântare, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
cuvânt introductiv, cuvânt înainte, cuvântare, discurs, introducere, prefaţă, prolog, (învechit) predoslovie.
Prefață, substantiv feminin
Sinonime:
cuvânt introductiv, cuvânt înainte, didascalie, frontispiciu, introducere, precuvântare, predoslovie, preliminar, preludiu, procuvântare, prodrom, prolog, (grecism învechit) proimion, (învechit) introducţie, (livresc) preambul, (plural) prolegomene. Prefața, verb
Sinonime:
a anunța (un eveniment), a deschide, a inaugura cu un discurs, a introduce, a înzestra cu o prefață, a preluda, a prezenta printr-o prefață, a se afla la început.
Prigoană, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, asuprire, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, împilare, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, oprimare, persecuţie, prigonire, urmărire, vrajbă, zâzanie, (la plural) dragonade.
Prozelit (prozelită), substantiv masculin Sinonime:
convertit; adept, emul, ucenic, discipol.
Rezervat (rezervată), adjectiv Sinonime:
(figurat) stăpânit, sobru, moderat, socotit, prudent, cumpătat, raţional, discret.
Sagacitate, substantiv feminin
Sinonime:
acuitate, agerime, ascuţime, clarviziune, comprehensiune, discernământ, fler, inteligenţă, intuiție, isteţime, luciditate, pătrundere, perspicacitate, subtilitate, vioiciune, vivacitate, (figurat) nas.
Scafă, substantiv feminin
Sinonime:
căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad. Scafa, verb
Sinonime:
(învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.
Scârbă, substantiv feminin
Sinonime:
amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.
Segregaţie, substantiv feminin Sinonime:
segregare, separaţie, discriminare, diferenţiere.
Separaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.
Sfadă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, dușmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ostilitate, pornire, ură, vorbă, vrajbă, vrăjmășie, zarvă, zâzanie, (învechit) svadă.
Specialitate, substantiv feminin Sinonime:
ramură, domeniu, branșă, disciplină; profesie, calificare.
Speculativ (speculativă), adjectiv
Sinonime:
abstract, conceptual, conjectural, discursiv, filozofic, imaginativ, ipotetic, metafizic, speculator, teoretic, teoric.
Sporadic (sporadică), adjectiv Sinonime:
răzleţ, ici-colo, împrăştiat, întâmplător, risipit, disparat, intermitent, discontinuu, rar.
Strident (stridentă), adjectiv
Sinonime:
ascuțit, asurzitor, bătător la ochi, discordant, disonant, distonant, eclatant, intens, izbitor, lipsit de armonie, nearmonios, neplăcut, pătrunzător, prea aprins, prea viu, rar, siflant, stridulant, supărător, șocant, tare, tăios, tonant, țipător, violent, (rar) strigător.