Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Delimitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire, profilare, restrângere.
Delimitat, adjectiv
Sinonime:
circumscris, demarcat, limitat, mărginit, finit.
Delimitație, substantiv (învechit)
Sinonime:
bornare, delimitare, demarcație, (învechit) delimitațiune.
Delimitațiune, substantiv
Sinonime:
bornare, delimitare, demarcație.
Delimitativ, adjectiv
Sinonime:
delimitator, demarcațional, limitativ, restrictiv.
Delimitator, adjectiv
Sinonime:
delimitativ.
Circumscrie, verb Sinonime:
a delimita, a încadra, a limita, a localiza, a restrânge.
Demarca, verb Sinonime:
a delimita, a hotărnici, a despărţi, a separa.
Demarcaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, delimitare, separare; precizare, fixare.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Discerne, verb
Sinonime:
a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.
Finit (finită), adjectiv
Sinonime:
limitat, mărginit, delimitat, circumscris; terminat, sfârşit, isprăvit, încheiat, închis.
Hotărî, verb Sinonime:
a stabili, a fixa, a decide, a dispune; a decreta, a porunci, a stipula; a soroci, a destina, a meni; a delimita, a hotărnici, a mărgini.
Hotărnici, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.
Individualizat (individualizată), adjectiv Sinonime:
conturat, delimitat, precizat, singularizat.
Însemna, verb Sinonime:
a arăta, a indica, a semnifica, a exprima; a scrie, a schiţa, a nota, a grava; a marca, a delimita.
Limita, verb Sinonime:
a mărgini, a îngrădi, a delimita, a hotărnici. Limită, substantiv feminin Sinonime:
margine, hotar, graniță.
Localiza, verb Sinonime:
a fixa, a determina, a încadra, a indica locul; a restrânge, a limita, a delimita; a adapta, a aclimatiza, a introduce.
Marca, verb Sinonime:
a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua. Marcă, substantiv feminin Sinonime:
semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.
Parcela, verb Sinonime:
a diviza, a împărţi, a partaja, a delimita. Parcelă, substantiv feminin Sinonime:
bucată, porţiune, lot, parte.
Plafona, verb Sinonime:
a limita, a mărgini, a fixa, a delimita.
Preciza, verb Sinonime:
a determina, a stabili, a fixa; a distinge, a delimita, a contura.
Restrânge, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a diminua, a împuțina, a limita, a localiza, a mărgini, a micşora, a reduce, a scădea, a se mulțumi, a se rezuma, a trăi modest, (figurat) a îngrădi.
Determinant (determinanți), substantiv masculin
Sinonime:
articol, delimitant.
Circumscriere, substantiv
Sinonime:
delimitare; restrângere.
Conturare, substantiv
Sinonime:
delimitare, evidenţiere, precizare, profilare, proiectare, reliefare; creionare, schiţare.
Demarcare, substantiv
Sinonime:
delimitare.
Demarcat, adjectiv
Sinonime:
delimitat, scos în evidență; (sport) scăpat.
Bornaj, substantiv
Sinonime:
bornare, arpentaj, delimitare, demarcație, jalonare, pichetaj.
Borna, verb
Sinonime:
a borda, a circumscrie, a delimita, a demarca, a marca, a mărgini. Bornă, substantiv
Sinonime:
bolard, jalon, marcă, piatră, stâlp, stelă.
Restrângere, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, limitare, localizare, mărginire, reducere, restricție, rezumare, (figurat) îngrădire.
Merea, substantiv
Sinonime:
(regional) câmpie, imaș, pajiște, teren arabil delimitat.
Hlizi, verb
Sinonime:
a chicoti, a cocheta, a râde fără rost, a râde prostește, a rânji, a se chiorî, a se hârjoni, a se holba, a se mira, a se zgâi; (regional) a delimita.
Marcare, substantiv
Sinonime:
accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.
Reliefare, substantiv
Sinonime:
accentuare, conturare, delimitare, evidențiere, întărire, marcare, precizare, profilare, proiectare, relevare, scoatere în evidență, subliniere, (livresc) potențare.
Demarcativ, adjectiv
Sinonime:
delimitant, distinctiv.
Mărginire, substantiv
Sinonime:
capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Precizare, substantiv
Sinonime:
clarificare, consemnare, conturare, definire, delimitare, deslușire, determinare, dezlegare, elucidare, evidențiere, explicare, explicație, fixare, hotărâre, indicare, indicație, înregistrare, însemnare, lămurire, limpezire, menționare, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, prescripție, prevedere, profilare, proiectare, punere, reliefare, rezolvare, soluție, soluționare, specificare, specificație, stabilire, statornicire, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (grecism învechit) prohdiorihmos, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (învechit) scriptură.
Profilare, substantiv
Sinonime:
conturare, delimitare, evidențiere, fasonare, înfățișare, laminare, precizare, proiectare, reliefare.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Limitativ, adjectiv
Sinonime:
delimitativ, delimitator, demarcativ, restrictiv.
Hotărnicire, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.
Proiectare, substantiv
Sinonime:
aruncare, azvârlire, concepere, conturare, creare, delimitare, elaborare, evidențiere, imaginare, inventare, născocire, oglindire, plănuire, plăsmuire, precizare, preconizare, profilare, proiecție, propulsare, propulsie, răsfrângere, realizare, reflectare, reflex, reliefare, rulare, scornire, zvârlire, (învechit și popular) izvodire, (învechit) reflect.
Răzori, verb
Sinonime:
a delimita, a despărți, a hotărnici, a învecina, a mărgini, a se megieși, (figurat) a chenărui, (figurat) a tivi.
Hotărâtură, substantiv (învechit)
Sinonime:
decizie, delimitare, hotar, (variantă) hotărătură, (variantă) hotăritură.
Localizat, adjectiv
Sinonime:
adaptat, bornat, circumscris, datat, delimitat, detectat, determinat, limitat, poziționat, prelucrat, reperat, situat, spațializat.
Structurat, adjectiv
Sinonime:
alcătuit, compus, delimitat, ierarhic, ordonat, organizat, vertical, (rar) urzit.
Separare, substantiv
Sinonime:
delimitare, demarcaj, demarcare, demarcație, descompunere, desfacere, despărțire, despărțit, desprindere, detașare, diferențiere, dihotomie, disjuncție, disjungere, disociație, disociere, divizare, diviziune, divorț, fracționare, hotărnicie, izolare, împărțire, scindare, scizionare, separație, (învechit) dezunire, (popular) despărțenie, (rar) dezalcătuire, (rar) segregare, (rar) segregație.