Crâşca, verb
Sinonime:
(regional) a scrâșni din dinți; a scârțâi, a trosni.
Crașcadău, substantiv (regional)
Sinonime:
geambaș, negustor de cai.
Crâșcâire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
crâșcare, scârțâire.
Crășcanie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
amărăciune, greutate, nevoie.
Crâșcătură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
crâșcare, (variantă) crișcătură.