Ciocănit, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocănit, tocănit.
Ciocănitoare, substantiv
Sinonime:
ghionoaie; virdare; (ciocănitoare-mică) scorţar.
Ciocănitură, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocănit.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bocănire, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (regional) tocănire, tocănit.
Ghionoaie, substantiv
Sinonime:
(variantă) gheonoaie, (variantă) gheunoaie; (ornitologie) ciocănitoare; (la figurat) muiere rea.
Virdare, substantiv
Sinonime:
(variantă) verdare; (ornitologie) ciocănitoare, ghionoaie, ghionoaie-verde, horoi-verde, svărdaică.
Tocănire, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, tocănit.
Verdare, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare, virdare, (regional) vărdare.
Bocănitoare, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare, gheonoaie, ghionoaie, scorțar.
Horoi, substantiv (regional)
Sinonime:
ciocănitoare.
Bocănitură, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, ciocăneală, ciocănire, ciocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură, (regional) bontăneală, (regional) bontănitură, (regional) tocănire, (regional) tocănit.
Bontănitură, substantiv (regional)
Sinonime:
bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.
Tăcăitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
bătaie, ciocănit, ciocănitură, palpitare, palpitație, tăcăit, tâcâit, ticăit, tresărire, tresăritură, țăcănit, zvâcneală, zvâcnet, zvâcnire, zvâcnit, zvâcnitură, (învechit) palpit, (învechit) răsăritură, (învechit) săltare, (învechit) tâcâire, (învechit) zbocotire, (învechit) zbocotitură, (popular) tâcâială, (regional) ticăitură. Tâcâitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
ciocănitură, (regional) ticăitură.
Zvârdoaică, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare verde, ghionoaie verde, (regional) verdoaică, (variantă) svârdaică.
Verdaică, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare (verde), ghionoaie, (regional) verdoaică, (variantă) vărdaică.
Verdoaică, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare, ghionoaie, (regional) verdaică, (regional) zbârdaică, (regional) zvârdarie, (regional) zvârdoaică, (variantă) vârdoaică.
Vârdoaică, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) ciocănitoare, (regional) verdoaică.
Țocănit, substantiv (regional)
Sinonime:
ciocănit, țăcănit.