Cărărui, verb (învechit)
Sinonime:
(învechit) a cărăra, a cărări.
Cărăruică, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărăruşă, potecuţă.
Cărăruie, substantiv
Sinonime:
cărare, cărărea, cărăruică, cărărușă, cărăruță, potecea, potecuță.
Pârtie, substantiv feminin Sinonime:
drum, cărare, cărăruie, potecă.
Răzor, substantiv neutru Sinonime:
hat, hotar, (popular) mejdă; ogor, câmp, pârloagă, ţelină; cărăruie, potecă, cale.
Potecuţă, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărăruşă, potecă, (popular) cărăruică, (popular) potecea.
Cărărușă, substantiv
Sinonime:
cărare, cărăruie, potecuță, (popular) cărăruică, (popular) potecea.
Potecea, substantiv (popular)
Sinonime:
cărăruie, cărărușă, potecuță.
Dripiște, substantiv (regional)
Sinonime:
cărăruie, (regional) dripeliște.
Cărărea, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărărușă.
Cărări, verb (învechit)
Sinonime:
a cărăra, (învechit) a cărărui.
Cărărușe, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărărușă.
Cărăușă, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărărușă.
Cărăruță, substantiv
Sinonime:
cărăruie, cărărușă.
