Căsar, substantiv
Sinonime:
bărbat, gospodar, soţ; căsaş.
Cășar, substantiv
Sinonime:
baci; formă.
Casare, substantiv
Sinonime:
fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire. Caşare, substantiv
Sinonime:
(acoperire a unei țesături cu o peliculă care imită pielea) caşurare.
Căşărie, substantiv
Sinonime:
stână, târlă.
Casarmă, substantiv
Sinonime:
cazarmă.
Gospodar, substantiv masculin
Sinonime:
bărbat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, gazdă, monarh, om chibzuit, om econom, om înstărit, proprietar, soţ, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (învechit) căsar, căsaş. Gospodar, adjectiv
Sinonime:
bogat, chibzuit, econom, harnic, îndemânatic, îndestulat, înstărit, priceput, socotit, vrednic.
Fărâmare, substantiv
Sinonime:
casare, sfărâmare, spargere.
Cașerare, substantiv
Sinonime:
cașerat, cașare, (variantă) cașurare.
Rescindere, substantiv
Sinonime:
anulare, casare, reziliere.
Cazarmă, substantiv
Sinonime:
baracament, bază, cantonament, cartier, casernă, cazarmament, garnizoană, post, (variantă) casarmă. Cazarma, verb
Sinonime:
a instala în cazarmă, a încazarma, a reține în cazarmă.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
Concasare, substantiv
Sinonime:
concasat, sfărâmare, (regional) casare.
Căsaș, substantiv (învechit)
Sinonime:
bărbat, cap de familie, casnic, curtean, familist, gospodar, rudă, soț, (desuet) căpătâier, (învechit) căsaci, (învechit) căsar, (învechit) căsător, (învechit) căsătoriu, (învechit) căsean.
Zdrobire, substantiv
Sinonime:
biruire, distrugere, fărâmițare, împrăștiere, înfrângere, învingere, mărunțire, mărunțișare, nimicire, pisare, pisat, prăpădire, presare, radere, sfărâmare, sfărâmat, spargere, stâlcire, stoarcere, stors, strivire, terciuire, tescuire, tescuit, turtire, zdrobit, (figurat) dărâmare, (figurat) durere sufletească, (figurat) mâhnire, (figurat) sfâșiere sufletească, (figurat) supărare cumplită, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) storsură, (învechit și regional) zdrobitură, (învechit) pocăință, (învechit) potopire, (învechit) remușcare, (învechit) stropșire, (învechit) stropșitură, (învechit) zdrucire, (popular) fărâmare, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zdruncinare, (popular) zobire, (rar și figurat) extenuare, (rar) casare, (rar) zvântare, (regional) strujire.
