Înrăutățire, substantiv
Sinonime:
agravare, înăsprire, înrăire, recrudescență, (familiar, la figurat) zbârlire, (figurat) deteriorare, (figurat) stricare, (învechit) înrăotățare; (concretizat, rar) faptă rea, răutate, ticăloșie.
Recrudescenţă, substantiv feminin
Sinonime:
agravare, exacerbare, intensificare, înrăire, înrăutăţire, reagravare.
Agravare, substantiv
Sinonime:
înrăire, înrăutăţire, acutizare, (figurat) deteriorare.
Deteriorare, substantiv
Sinonime:
degradare, învechire, stricare, uzare, (învechit) degradaţie, ponosire; avariere, avarie, uzură, agravare, înrăire, înrăutăţire.
Înveninare, substantiv
Sinonime:
intoxicare, intoxicație, otrăvire; (figurat) deteriorare, înrăutățire.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Înrăire, substantiv
Sinonime:
agravare, înrăutățire.
Hainire, substantiv
Sinonime:
hainit, înrăutățire, înstrăinare, lepădare, răzvrătire, (învechit) trădare.
Acutizare, substantiv
Sinonime:
agravare, înrăire, înrăutățire.
Înăsprire, substantiv
Sinonime:
agravare, ascuțire, asprire, înăsprit, încordare, înrăutățire, necomunicativitate, răcire (a vremii), scrobire, severitate, (învechit) năsprire.