Încorona, verb Sinonime:
(figurat) a încununa; a încheia, a termina, a desăvârşi.
Încoronare, substantiv
Sinonime:
coronare, coronat, încoronat, încoronație, încununare, încununat, înscăunare, întronare, (figurat) desăvârșire, (figurat) încheiere, (învechit) coronire, (învechit) coronit, (învechit) încorunare, (învechit) întronație, (învechit) sfințire.
Crai, substantiv masculin
Sinonime:
împărat, rege, domnitor, boiştean, cap încoronat, cârmuitor, conducător, domn, monarh, popă, rigă, stăpânitor, suveran, vodă, voievod; afemeiat.
Cunună, substantiv feminin
Sinonime:
coroană, jerbă, coronişte, cosoroabă, diademă, (regional) bordă; cununie; funie.
Cununa, verb
Sinonime:
a se căsători, (popular) a se nunti; a încorona, a încununa, a răsplăti, a recompensa.
Încununa, verb
Sinonime:
a desăvârși, a distinge, a împodobi, a pune coroana, a răsplăti, (figurat) a aureola, (figurat) a realiza, (învechit) a (se) cununa, (învechit) a căsători, (și figurat) a (se) încorona.
Înscăuna, verb
Sinonime:
a așeza în scaunul domniei, a face să se înscăuneze, a instala, a instaura, a încorona, a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a propovădui, a pune, a striga, a unge, a veni la domnie, a vesti, (învechit) a prochema.
Premia, verb
Sinonime:
a decora, a distinge, a gratifica, a încorona, a încununa, a medalia, a răsplăti, a recompensa.
Cununat, adjectiv
Sinonime:
căsătorit, (învechit) împrejmuit, (învechit) încoronat, (învechit) ocrotit, (învechit) răscumpărat, (învechit) răsplătit, (popular și familiar) căpătuit. Cununat, substantiv
Sinonime:
cununare, cununie, (învechit) împodobire, (învechit) împrejmuire, (învechit) încoronare, (învechit) ocrotire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răsplătire.
Învestitură, substantiv
Sinonime:
împuternicire, întronizare, (variantă) investitură. Investitură, substantiv
Sinonime:
desemnare, instalare, împuternicire, încoronare, învestitură, nominație.
Întronizare, substantiv
Sinonime:
încoronare, învestitură, sacrare.
Sacra, verb
Sinonime:
a canoniza, a confirma, a consacra, a consfinţi, a încorona, a întări, a ratifica, a sacraliza, a sancţiona, a sfinţi, a valida.
Acomplisement, substantiv
Sinonime:
completare, concretizare, executare, execuție, îndeplinire, înfăptuire, materializare, realizare, realizație, reușită, terminare, (figurat) încoronare.
Înscăunare, substantiv
Sinonime:
încoronare, încununare, întronare, învestire, proclamare, ungere.
Înscăunat, adjectiv
Sinonime:
ajuns la putere, instaurat, încoronat, întronat.
Clou, substantiv (franțuzism)
Sinonime:
apogeu, încoronare, punct de atracție, punct de interes, summum, (variantă) clu.
Coronație, substantiv (învechit)
Sinonime:
încoronare.
Premiat, adjectiv
Sinonime:
decorat, gratificat, încoronat, încununat, medaliat, răsplătit, recompensat.
Coronare, substantiv (învechit)
Sinonime:
încoronare, (variantă) corunare.
Coroni, verb (învechit)
Sinonime:
a încorona, (variantă) a coruni.
Coronire, substantiv (învechit)
Sinonime:
încoronare, (variantă) corunire.
Cununare, substantiv
Sinonime:
cununat, cununie, (învechit) încoronare, (învechit) răscumpărare, (învechit) răsplătire.
Încununare, substantiv
Sinonime:
încununat, (figurat) desăvârșire, (învechit) cununie, (și figurat) încoronare.
Încununat, adjectiv
Sinonime:
încoronat, (figurat) desăvârșit, (popular) căsătorit. Încununat, substantiv
Sinonime:
încoronare, încununare, (învechit) cununie.
