Înțelepție, substantiv (învechit)
Sinonime:
chibzuință, cunoaștere, înțelepciune, judecată, prudență.
Înțelepțire, substantiv
Sinonime:
înțelepțit, (figurat) deșteptare.
Cuminţi, verb
Sinonime:
a (se) astâmpăra, a (se) domoli, a (se) linişti, a (se) potoli, (învechit şi regional) a (se) stăvi, (învechit) a (se) înţelepţi.
Cumințire, substantiv
Sinonime:
astâmpărare, disciplinare, înțelepțire.
Înmândri, verb (regional)
Sinonime:
a (se) deștepta, a (se) înțelepți, a (se) lumina (la minte), a se fuduli, a se îngâmfa.
