Încununare, substantiv
Sinonime:
încununat, (figurat) desăvârșire, (învechit) cununie, (și figurat) încoronare.
Înscăunare, substantiv
Sinonime:
încoronare, încununare, întronare, învestire, proclamare, ungere.
Încoronare, substantiv
Sinonime:
coronare, coronat, încoronat, încoronație, încununare, încununat, înscăunare, întronare, (figurat) desăvârșire, (figurat) încheiere, (învechit) coronire, (învechit) coronit, (învechit) încorunare, (învechit) întronație, (învechit) sfințire.
Încununat, adjectiv
Sinonime:
încoronat, (figurat) desăvârșit, (popular) căsătorit. Încununat, substantiv
Sinonime:
încoronare, încununare, (învechit) cununie.